Margot

Nu vreau sa te necajesc si mai mult, dar ar trebui sa faci cateva zile de repaus, tocmai pentru a nu aparea alte complicatii. Nu e de gluma , iar sanatatea ta e si ea destul de firava. Despre mine, cand mai rau, cand mai bine. Ieri am sarbatorit ziua fratelui cel mai mic . Impreuna cu familia am servit cate o pizza la restaurant. Nu pot spune ca ne-am simtit bine, mai mult s-a mimat starea de buna dispozitie, dar asta e alta poveste.  In rest, casa, medici, farmacie, piata, activitati casnice si, din cand in cand, cate o plimbare prin parcul de la teatru. Iti doresc insanatosire grabnica!

Multumesc pentru grija! Stiu... Mi se intampla tot mai des si parca e din ce in ce mai dureros. Pana la urma m-au salvat ghiata si antiinflamatoarele. Se pare ca a fost mai rau decat am estimat initial. Am ramas cu o umflatura si o "frumoasa" pata violet, dar este oarecum bine. Intamplarea face ca am avut ieri o programare la un medic din Iasi si am fost nevoit sa conduc. Initial, m-am testat acasa. Eram in stare sa apas pedalele, aveam siguranta in picior, doar ca n-am luat in calcul duritatea buretelui de la bancheta soferului, care apasa exact in zona dureroasa. Asa am fost nevoit sa conduc pana la intrare in Iasi, cand am fost anuntati de asistenta medicului ca au fost anulate toate consultatiile. Si... m-am intors acasa. Tu? Esti bine?

Te cert pentru graba, neatentie. Nu-mi plac aceste mici, dar dese accidentari pe care le ai. Ca un prim ajutor in situatia data recomand comprese cu gheață,  un antiinflamator pe baza de ibuprofen, repaus cateva zile( ceea ce ma indoiesc ca vei face). Sper sa fie doar o intindere musculara care nu te va necaji f tare. Ai mai multa grija de tine! Seara buna, somn usor!

Sau... tu si eu la rasarit.  

Astazi, imediat dupa ploaie am venit la atelier. Pentru ca nu aveam ochelarii pentru aproape, m-am reintors in parcare sa-i iau din masina. Intr-o clipa de perfecta atentie, socotind care-i cel mai bun traseu sa merg pe trotuarul inmuiat, am cazut in ghenunchiul stang, m-am sprinit in maini sa nu ajung cu fata in noroi, doar ca piciorul drept a alunecat drept inainte. Am avut impresia ca nu se mai opreste. Spre norocul meu, pozitia de gimnastica m-a lasat doar cu o dureroasa intindere musculara. O umflatura cat un pumn... In cele cateva clipe nefericite am avut in fata ochilor cele mai cumplite scenarii. Ghipsul era unul dintre cele mai fericite. In gandul meu era o singura dorinta: sa nu mor acum. Mai aveam atatea de facut! In rest? Un pic de "nori" la orizont. Dar dupa ploaie vine soarele...   Noapte buna, iubire!

Cand ai creat acest blog am crezut ca va fi liantul nostru, ca vom vorbi despre noi, despre bucuriile si temerile de peste zi, despre cum ne trecem timpul, dar observ ca el a devenit un canal de YouTube, si-atat. Nu asta imi doresc. Imi pare rau, sa nu ma intelegi gresit, dar poate cer prea mult si stiu ca timpul nu-ti permite. Aceeasi.

Durata afectiva e alta decat durata reala. O clipa, de multe ori, tine-n sufletul omului mai mult decat intamplari din ani si ani, puse cap la cap. Arta conversatiei

Să identifici fericirea când se află la picioarele tale, să ai curajul şi hotărârea de a te apleca pentru a o lua în braţe… şi a o păstra. Asta-i inteligenţa inimii. - Marc Levy

Când iubești, îți dorești să fii mereu conectată cu persoana pe care o porți în inimă.  Chiar și atunci când nu este fizic lângă tine, încerci s-o ajungi cu gândul, s-o vezi cu ochii minții, să-i simți sufletul aproape. Uneori ți se face foarte dor și tot ce vrei este să-i percepi prezența. Mai ales când, din variate motive, ești separată de cel drag pentru o perioadă mai lungă, nevoia ta de conexiune devine atât de intensă, încât parcă te doare sufletul și fizic. Din fericire, cei iubiți sunt mereu în preajma noastră, într-un fel sau altul. Putem să ne conectăm la energia lor profundă chiar dacă ne despart kilometri, pentru că energia dragostei aduce sufletele împreună.

    Ajung rar aici si doar seara tarziu.  Sper sa-ti placa postarile de astazi.                                                         Noapte buna! K

 

"Ți-e bine, suflete? Spune-mi, ți-e bine? Găsești destulă liniște în tine sau tot pe-aiurea umbli, ne-ncetat ca să o afli? Te-ai mai împăcat cu gândurile care nu-ți dădeau pace atunci când norii le-asmuțeau? Ți-e bine? Te întreb a mia oară… Nu vreau nimic, nimic ca să te doară… Nu vreau nimic, nimic să îți oprească lumea în loc și să îți domolească pornirile spre zâmbet, spre lumină și să îți pună umbre pe retină. Ca să te-aud spunând că îți e bine aș frânge-n pumni prăpăstii pentru tine, aș răsuci în palme sfori de mare să nu rămână niciun pic de sare pentru obrajii tăi și-aș îmblânzi murgi de furtuni și geruri zi de zi. Te-ntreb a mia oară fiindcă-mi pasă de orișice povară ce te-apasă…" Text preluat

"A iubi înseamnă a fi vulnerabil. Orice ai iubi, inima ta devine fragilă și se poate frânge ușor. Dacă dorești să te asiguri că va rămâne intactă, nu trebuie să o dăruiești nimănui, nici măcar unui animal. Înfășoar-o cu atenție în hobby-urile tale și în mici luxuri, și evită orice conexiuni. Închide-o sub un lacăt în seiful egoismului tău.  Te asigur însă că atât timp cât o vei ține în acest seif, în întuneric, fără aer, nemișcată, ea se va schimba, chiar dacă va fi în siguranță. Nu se va frânge dar va deveni impenetrabilă și împietrită. A iubi înseamnă a fi vulnerabil." C. S. Lewis