Cand am ajuns in parcare eram asteptat la portita. Am plecat imediat la lucru, fara explicatii si m-am intors tarziu in noapte cand in casa era liniste. Am stat treaz, ingandurat, pana la trei si jumatate. Ca in fata unei table de sah, repetam fiecare miscare si incercam sa inteleg unde am gresit mai mult... Intalnirea noastra m-a eliberat de povara gandurilor nespuse. Desi am vorbit putin, pentru ca langa tine sunt acel adolescent plin de dorinta, timid si emotiv, te-am sorbit din priviri, te-am masurat, te-am cantarit, te-am mangaiat... te-am iertat si te-am iubit cu toata fiinta mea. Amalgamul asta de trairi aduna durere, dorinta, lasitate, comoditate, teama, toate sperantele, dorurile si frustrarile din ultimii 5 ani. Priveste-ma in ochi si judeca-ma ca un intreg, cu bune si rele! Te imbratisez cu dor!